Neputinta, un prilej pentru nesfarsita singuratate...

Toti suntem victime nebanuitoare ale sortii. Si privesc cu o enervanta neputinta trecutul si prezentul, pentru un motiv care mi-e necunoscut. Incerc sa-mi explic de ce urasc ceva pe care sunt incapabil sa schimb, de ce nu pot trece peste anumite bariere ... Vorbele au curs suvoi, dar fara folos. Dar nu imi dadeam seama de opacitatea timpului, de neputinta mea in fata a ceea ce eu insumi am creat prin ignoranta si scepticism. Si acum? Acum... Sunt singur!